Avea nevoie de un loc linistit pentru a-si repeta rolul, gasi repede o idee unde poate pleca sa nu stea in camera, era plictisitor, in plus, vecinii faceau cam multa galagie. Se aseza pe o banca mai retrasa, in parc, era liniste in jur si asta era tot ce conta. Rasfoi de cateva ori scenariul dandu-si seama ca e o mare prostie, replicile erau proaste si se vedeau ca sunt false chiar daca ai fi jucat foarte bine, iar unele scene erau plictisitoare. Nu putea sa schimbe nimic? De ce-i punea sa joace asta? Era oribil si plictisitor. Ofta. Nu avea ce sa faca impotriva asta, deci trebuia sa invete tampenile alea, pana le dadea ceva serios. Se aseza in stil turcesc, asa cum ii placea ei sa stea peste tot si incepu sa repete cateva fraze, insa i se pareau enervante,asa ca se dadu batuta, putea lipsi, nu? Dar nu era firea aceea care sa lipseasca de la scoala, nici macar cand era bolnava, nup, nup, prefera sa mearga la scoala. Se plictisea singura, macar la scoala avea ce sa faca, dialoga si ea cu lumea, nu statea inchisa intr-o camera si legata de un pat, nu?
Se aseza normal, ganindu-se la impresia pe care o putea da oricui, care trecea pe acolo,nu vedeai orice om stand asa in parc.
Acasa 
